Cauta:

Cauta stima in motoare de cautare

Pagina:
Mergi la:

1.
ST'IMĂ1, stime, s.f. Personaj din mitologia populară, imaginat ca o femeie care protejează apele, pădurile, comorile etc. - Din ngr. sh'ima.
Sursă : DEX'98 (38821)  - LauraGellner
 
2.
ST'IMĂ2, stime, s.f. Partea care revine fiecăruia dintre interpreţii unei bucăţi muzicale si care se extrage, separat, din partitura generală. - Din germ. Stimme.
Sursă : DEX'98 (38822)  - LauraGellner
 
3.
STIM'A, stimez, vb. I. Tranz. si refl. recipr. A avea stimă, consideraţie pentru cineva sau ceva; a (se) respecta, a (se) cinsti. - Din it. stimare. Cf. fr. estimer.
Sursă : DEX'98 (65346)  - claudia
 
4.
ST'IMĂ, stime, s.f. Sentiment de preţuire (plină de respect) determinat de meritele sau de calităţile cuiva sau a ceva; consideraţie, respect, p. ext. atitudine respectuoasă. ◊ Expr. Cu toată stima sau cu stimă, formulă de politeţe folosită, de obicei, la încheierea unei scrisori. - Din it. stima. Cf. fr. e s t i m e.
Sursă : DEX'98 (65349)  - claudia
 
5.
Stimă ≠ nerespect
Sursă : Antonime (72625)  - siveco
 
6.
ST'IMĂ s. 1. v. apreciere. 2. v. admiraţie. 3. v. au-toritate.
Sursă : Sinonime (211461)  - siveco
 
7.
STIM'A vb. a aprecia, a cinsti, a considera, a onora, a preţui, a respecta, (înv.) a respectarisi, a respectălui, a respectui, a socoti. (Toţi îl ~ în mod sincer.)
Sursă : Sinonime (211458)  - siveco
 
8.
stim'a vb., ind. prez. 1 sg. stim'ez, 3 sg. si pl. stime'ază
Sursă : DOR (284333)  - siveco
 
9.
st'imă s. f., g.-d. art. st'imei; pl. st'ime
Sursă : DOR (284336)  - siveco
 
10.
st'imă (mit., muz.) s. f., g.-d. art. st'imei; pl. st'ime
Sursă : DOR (286644)  - siveco
 

Pagina:
Mergi la: